Thu, Nov 13th, 2014

Poveste adevărată: “Logodnica mea a paralizat înainte de nuntă. Cât să aștept până s-o părăsesc?”

772289l-640x0-w-c9885d2b

Probabil ce urmează să citiți o să vă facă să credeți că sunt un monstru. Și totuși, înainte de a mă condamna, vă rog să vă puneți în locul meu și să-mi răspundeți sincer – mai ales că Internetul ne garantează anonimatul – dacă nu ați gândi exact ca mine.

Povestea mea de dragoste cu logodnica mea a început în urmă cu un an jumate. A fost dragoste la prima vedere, acel gen de sentiment care mie cel puțin nu mi se mai întâmplase până atunci, deși fusesem căsătorit și am un copil de 5 ani pe care-l cresc singur. Eram perfecți împreună, aveam aceleași preocupări, pasiuni comune, gusturi similare. Probabil prea multe se potriveau ca să fie real. Dar la vremea aia nu ne gândeam la asta. Credeam că nu-mi poate sta nimic în cale.

Și o vreme așa a fost. Toate s-au aliniat, ca planetele: ea găsise un job excelent în orașul meu, după numai șase luni ne-am mutat împreună într-o casă mai mare și am stabilit data nunții. Nu avea rost să așteptăm, eu am 40 de ani, ea are 35. Amândoi știam că ceea ce găsisem era ceva real și că trebuia păstrat cu orice preț.

S-a întâmplat să aibă un accident cerebral vascular în luna de pregătire a cununiei. Nimeni nu știe de fapt de ce. Cert e că s-a întâmplat și că medicii spun că e puțin probabil să se mai recupereze vreodată.

Are partea stângă complet paralizată, nu poate vorbi, nu poate merge și nu se poate hrăni. Au trecut deja șase luni de coșmar de atunci, luni în care am încercat să fiu și un soi de soț/infirmier pentru ea, și să continui să fiu tată pentru copilul meu. Dar în fiecare ceas m-am întrebat ce e de făcut pe viitor?

Sunt conștient că a o părăsi acum echivalează cu a-mi lua înapoi promisiunea pe care i-am făcut-o atunci când am cerut-o de nevastă. Chiar dacă nu am ajuns să ne căsătorim nu înseamnă că nu am vorbit serios atunci când am cerut-o. Eram convins că ea este femeia pe care am așteptat-o toată viața. Totuși, privind cum arată viața mea acum îmi dau seama că este o povară pe care n-o pot duce. Nu pot să fiu în continuare și părinte singur, și infirmier și să îmi închei practic viața ca bărbat la 40 de ani. Nu e corect nici pentru mine, nici pentru copilul meu, să-l supun la o astfel de situație.

Desigur, viața e nedreaptă, o să spuneți. Nu e nimeni vinovat că ni s-a întâmplat asta, mi se spune, de asemenea. Oamenii din jurul nostru nu fac decât să-mi spună că nu vor să fie în locul meu. Nici eu n-aș vrea, dacă aș putea. Mă întreb cât ar trebui să aștept ca să nu par un monstru, și s-o internez într-o clinică specializată. Desigur, și asta e o problemă la noi, pentru că nu există o soluție ieftină pentru asta, dar probabil că aș putea să fac un efort.

Alții îmi spun că unele cazuri s-au recuperat spectaculos, și că trebuie să avem răbdare. În șase luni progresele ei sunt minime. Poate să vorbească foarte greu, de mers nici nu poate fi vorba, dar chiar și așa… ceva, o parte importantă din ea, așa cum am cunoscut-o eu, s-a pierdut. Mă tem că iremediabil. Mi-e destul de clar că nu aș face decât să sper în zadar că o să revină lucrurile la momentul inițial. Între timp viața va trece. A mea poate mai greu decât a ei, dar adevărul e că nu se știe niciodată. Viața mi-a arătat că lucrurile se pot schimba radical când nu te aștepți, și adevărul e că nimeni nu poate știe ce-l așteaptă.

Mie mi-e destul de greu să iau o decizie, oricare ar fi ea: atât a rămâne în relația asta, cât și a pleca. Cu toate durerea pe care o simt pentru ceea ce am pierdut deja, mi se pare că unica decizie rațională ar fi să plec. Dacă îmi poate da cineva o altă soluție aș fi bucuros s-o aflu.

Nota redacţiei. Această poveste este adevărată.  

sursa: www.eva.ro

Displaying 7 Comments
Have Your Say
  1. Cât de uşor promitem ”Împreună, la bine şi la rău”… dar când chiar ajungem la rău ne dăm seama cât de puţin adevăr a fost în declaraţia noastră. După câte cred eu este mai bine să o părăseşti. Însuşi faptul că ai luat în calcul şi varianta despărţirii dovedeşte cât de pervers şi egoist ai fost atunci când i-ai făcut promisiunea. Rămânerea împreună ar fi un calvar pentru amândoi, dar mai ales pentru ea.

  2. Criss says:

    Draga Anonim. Muncesc in acest domeniu si am vazut fel si fel de cazuri. Decizia de a o parasi pe aceasta doamna in situatia in care este, cred ca este una gresita. Si zic asta, indiferent ca ea nu poate sa manance, sa mearga sau sa vorbeasca, este posibil ca ea inca sa poata realiza ce se intampla cu ea, in jurul ei. Si o asemenea lovitura ar afecta-o mult mai mult.
    Sfatul meu, ca sa fie bine pt amandoi e sa o internezi intr-o clinica specializata unde ei i.ar veni bine, deoarece ar face recuperari, dar fara sa o dai uitarii si sa nu o vizitezi deloc. Este cel mai trist lucru care se intampla de multe ori in astfel de cazuri. Ai putea sa o vizitezi in fiecare zi sau dupa posibilitatile tale si in acelasi timp sa fii la curent cu evolutia ei. In acest mod tu iti poti continua viata ta dar vei putea fi alaturi si de ea. O astfel de boala este foarte greu de suportat pt toti, dar sa nu uitam ca in locul ei ai putea fi chiar tu si nu ti.ar place sa fii dat uitarii intr.un astfel de centru.

  3. Într-adevăr, aşa ar proceda un om cu caracter. Însă din moment ce domnul în cauză ia în calcul şi varianta separării e clar că este total lipsit de aşa ceva. Şi dacă doamna ar afla ce gânduri se clocesc în capul lui cu siguranţă l-ar respinge cu toată scârba.

  4. Mike says:

    Cand am citit povestea ta , mi-am adus aminte de un caz exact la fel. Nu stiu daca ai auzit de cantaretul Chris Medina, dar la fel ca si tine, dupa ce a cerut-o in casatorie pe iubita lui, s-a intamplat ca aceasta sa faca un accident care a paralizat-o si nici nu poate vorbi corect macar. Ce crezi ca a facut el? nua a parasit-o ci a jurat ca toata viata lui isi va respecta promisiunea ca o va iubi neconditionat (si nici macar nu au mai apucat sa se casatoreasca ! deci nu ar fi avut nicio obligatie). Modul in care a ales el sa isi ascunda durerea si sa isi protejeze iubirea a fost prin muzica. I-a compus iubitei lui un cantec care pe mie m-a impresionat profund. Se numeste ”What are Words?” . Iti recomand sa o asculti si sa vezi ce inseamna iubirea adevarata. Caci a iubi nu se face de pe buze, ci din adancul inimii tale…care nu se schimba.

  5. Anna says:

    Draga anonim,situatia ta e destul de dificila…cel mai bine sa-ti asculti inima….fa ceia ce simti si nu ceia ce te sfatuie altii.Daca la inceputul drumului anevoios te-ai speriat si ai ginduri de separare,apoi ce v-a fi mai tirziu? Tu nu ai iubit niciodata persoana respectiva cu adevarat,faptul ca ati avut multe in comun nu inseamna ca ati avut si o inima comuna care bate pentru doi.Daca simti ca nu poti sa ramai…pleaca…pentru ca D-zeu v-a avea grija de aceasta femeie,daca amini despartirea pe mai tirziu fiind constient ca nu vei putea duce povara,vei face mult mai rau persoanei respective,ea se v-a deprinde cu tine tot mai mult si v-a fi mult mai dureros mai tirziu decit la moment.Nimeni, nu te judeca….e o femeie in viata ta pe care t-i s-a parut ca o iubesti,dar n-ai iubit-o….ea nu e copilul tau,nu e mama ta ca sa fii obligat sa stai linga dinsa…alegerea ta trebuie sa vina din inima,tu trebuie sa hotarasti,sa fii convins ca pasul tau nu iti v-a da remuscari pe viitor.Chiar daca pentru ea v-a fi dureros la inceput,timpul ii v-a vindeca ranile…daca o sa se simta o povara pentru tine si o sa inteleaga sentimentele care demult s-au pierdut,o sa-i fie mult mai dureros decit insasi despartirea

  6. Anita says:

    Daca accidentul cerebral ar fi fost la tine? Ce ar fi trebuit sa faca ea pentru voi doi?! Aaa, da! Sa te duca pe tine la un centru de recuperare si pe copil la Casa de copii!
    Au trecut doar 6 luni! Eu cred ca daca Dumnezeu v-a dat sansa sa va cunoasteti a facuto cu un scop. Iar Dumnezeu nu da mai mult decat poti duce.

  7. CAMELIA says:

    Esti un bou! Si un misogin! Un profitor! Acum iti arati adevarata ta fatza, ceea ce inseamna ca nu ai vrut la inceput decat sa profiti de tineretea ei, de afectiunea ei .. si acum cand boala a distrus-o , tu te debarasezi de ea ca de un obiect stricat, ca de o telecomanda care nu mai merge . Mi-e sila de tine!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

     
... ...
All Rights Reserved